
Eficiența tăierii cu laser depinde cu adevărat de modul în care diferitele materiale absorb și distribuie energia. Să luăm metalele, spre exemplu: oțelul inoxidabil și aluminiul se comportă destul de diferit deoarece proprietățile lor termice pur și simplu nu sunt la fel. Oțelul inoxidabil conduce căldura destul de prost, aproximativ 15 W/mK, ceea ce înseamnă că căldura tinde să se acumuleze într-un singur loc. Aluminiul este o altă poveste, însă, având o conductibilitate mult mai mare, în jur de 205 W/mK, astfel că căldura se răspândește rapid, făcând mai dificilă obținerea unor topituri consistente. Cuprul este un alt tip complet diferit. La o lungime de undă de 1 micron, cuprul reflectă înapoi aproape toată lumina, exact 95%. Această problemă de reflexie necesită ajustări serioase ale fasciculului laser dacă dorim tăieturi stabile. Privind la noile lasere cu fibră, acestea pot absorbi aproape întreaga energie de la oțel, aproape 99% absorbție, dar întâmpină destulă dificultate cu cuprul, unde absorbția scade la doar 60-70%. Din această cauză, atelierele care lucrează cu cupru au adesea nevoie de tehnici și echipamente speciale pentru a obține rezultate corespunzătoare.
Atunci când este vorba despre tăierea oțelului inoxidabil și a oțelului slab aliat, laserul cu fibră le depășește cu mult pe cele cu CO2, în special atunci când se lucrează cu țevi subțiri, unde pot tăia cu până la 30% mai rapid. Motivul? Laserul cu fibră funcționează la o lungime de undă mult mai scurtă, de aproximativ 1,08 microni, care este mai bine absorbită de metale precum oțelul, astfel că există mai puțină energie irosită și timp de ciclu mai scurt în total. Pe de altă parte, laserul cu CO2 are acele lungimi de undă mai mari, de 10,6 microni, care de fapt funcționează mai bine pentru anumite sarcini. Acestea nu se reflectă la fel de mult la tăierea metalelor neferoase precum alama, astfel că producătorii încă se bazează pe ele pentru sarcini specifice, acolo unde stabilitatea este esențială. Analizând cifrele recente din sectorul aerospațial din 2023, companiile care au utilizat lasere cu fibră au observat o scădere a costurilor de tăiere a oțelului inoxidabil cu aproximativ 18,50 dolari pe metru comparativ cu configurațiile tradiționale cu CO2. Mare parte din această economie a provenit din necesitatea redusă de gaz auxiliar în timpul funcționării, precum și dintr-o eficiență electrică mai bună în ansamblu.
Trei variabile influențează critic calitatea tăieturii:
Pentru oțelul carbon, menținerea presiunii gazului între 1,2–1,5 bar este esențială pentru a evita formarea de zgură și pentru a asigura o calitate constantă a tăieturii.
Oțelul inoxidabil și oțelul moale reprezintă peste 65% din aplicațiile industriale de tăiere cu laser la țevi (IMTS 2023), fiind apreciate pentru echilibrul dintre rezistență, sudabilitate și răspunsul la energia laser. Aceste materiale pot fi procesate cu grosimi între 0,5 mm și 25 mm cu zone afectate termic minime, fiind ideale pentru fabricația de înaltă precizie.
Oțelurile inoxidabile din familia austenitică, cum ar fi 304 și 316, sunt foarte utilizate deoarece conțin aproximativ 18-20% crom. Acesta este motivul pentru care oferă o protecție excelentă împotriva ruginei și a daunelor chimice. În ceea ce privește tăierea acestor materiale, tehnologia actuală cu laser cu fibră face posibilă obținerea unor tăieturi foarte precise. Se pot obține lățimi ale tăieturii de până la 0,1 milimetri, cu o precizie dimensională de ±0,05 mm, chiar și la țevi cu o grosime de 15 mm. Producătorii de echipamente medicale și cei care fabrică țevi pentru industria alimentară au nevoie absolut de această precizie. Produsele lor necesită suprafețe complet netede, fără margini aspre sau așchii, caracteristici pe care doar sistemele avansate de tăiere cu laser le pot livra constant pe durata întregii producții.
Pentru a realiza tăieturi fără oxidare, se recomandă utilizarea azotului ca gaz de asistență la 12–16 bar pentru țevi din oțel inoxidabil de 3–8 mm. Pentru secțiuni mai groase (10–15 mm), un laser cu fibră de 4 kW care funcționează la 0,8–1,2 m/min asigură rezultate fără scurgeri, în timp ce minimizează distorsiunile termice. Aceste parametre susțin o repetabilitate ridicată în mediile de producție automatizate.
Conținutul relativ scăzut de carbon din oțelul blând (sub 0,3%) înseamnă că se vaporizează rapid atunci când este încălzit la aproximativ 1.500 de grade Celsius. Această proprietate face ca oțelul blând să fie deosebit de potrivit pentru aplicații de tăiere cu laser de fibră. Cu un sistem standard de 6 kW laser, operatorii pot tăia țevi din oțel blând de 20 mm grosime la viteze impresionante, care ating aproximativ 2,5 metri pe minut. Tăieturile realizează margini aproape verticale, cu o abatere unghiulară minimă (aproximativ plus-minus jumătate de grad), ceea ce este o veste bună pentru sudori, care nu trebuie să piardă timp suplimentar cu finisarea după tăiere. Privind din perspectiva costurilor, aceste sisteme laser oferă economii semnificative. Datele din industrie furnizate de FMA 2023 arată că atunci când se trece de la metodele tradiționale de tăiere cu plasmă, costurile de funcționare scad cu aproximativ 23%.
Pentru țevi din oțel carbon cu grosimea peste 25 mm, modurile laser pulsate (1–2 kHz) ajută la controlarea aportului de căldură și la prevenirea răsucirii. Utilizarea amestecurilor de gaze de asistență pe bază de oxigen îmbunătățește evacuarea zgurii, reducând reziduurile cu 40% în secțiuni de 30 mm. Acest lucru asigură precizia dimensională pentru componentele structurale utilizate în construcții și în industria utilajelor grele.
Un furnizor Tier 1 din industria auto a implementat tăierea 3D a țevilor cu laser pentru a produce zilnic 5.000 de tuburi pentru injecție de combustibil cu o precizie dimensională de 99,7%. Același sistem a atins o repetabilitate de 0,12 mm pe bride hidraulice pentru aeronave din SS304, reducând timpul de post-procesare cu 62% comparativ cu metodele convenționale de prelucrare mecanică.

Aluminiul reflectă lumina foarte bine, de fapt aproximativ 90% la acele lungimi de undă tipice ale laserului cu care lucrăm, iar el pierde căldura destul de rapid și. Aceste caracteristici îl fac dificil de obținut o absorbție consistentă a energiei laserului în timpul procesării. Ce se întâmplă în continuare? Ei bine, baia de metal topit devine neregulată și canalul de tăiere rezultă neregulat, în special când avem de-a face cu acele țevi cu pereți subțiri atât de comune în industrie. Conductibilitatea termică este încă o provocare aici, deoarece aluminiul conduce căldura de aproximativ cinci ori mai bine decât oțelul inoxidabil. Din cauza acestui fapt, operatorii trebuie să ajusteze parametrii foarte atent dacă doresc tăieturi curate, fără acel depozit nedorit de zgură care nimeni nu vrea să-l gestioneze ulterior.
Utilizarea azotului ca gaz de asistență reduce oxidarea cu până la 70% în comparație cu oxigenul. Combinarea acestui aspect cu moduri de laser pulsate de înaltă frecvență (≥2.000 Hz) și distanțe optimizate de poziționare a duzei (0,8–1,2 mm) îmbunătățește netezimea marginilor cu 25%. Aceste ajustări sunt esențiale pentru obținerea unor suprafețe curate, pregătite pentru sudare, în aplicații de înaltă valoare.
Un producător a realizat unele teste în 2023, unde au reușit să obțină o precizie de aproximativ plus-minus 0,05 milimetri la fabricarea carcaselor pentru baterii de vehicule electrice cu un sistem laser cu fibră de 6 kilowați. De asemenea, au observat ceva interesant la tăierea tuburilor din aliaj de aluminiu seriei 6xxx - prin urmărirea modificărilor de temperatură în timpul procesului, au redus semnificativ deșeurile, trecând de la un procent de aproximativ 12% deșeuri la mai puțin de 3%. Conform unor studii recente publicate în reviste precum Journal of Materials Processing Technology, s-a înregistrat cu siguranță o schimbare în direcția utilizării unor cantități mai mari de aluminiu pentru a reduce greutatea autovehiculelor. Producătorii de mașini electrice înlocuiesc acum aproximativ 40% din piesele care erau anterior realizate din oțel cu aceste piese din aluminiu tăiate special.
Laserii cu fibră domină acum tăierea tuburilor din aluminiu, reprezentând 68% din instalațiile globale. Lungimea lor de undă de 1,08 μm oferă o absorbție mai bună decât laserii cu CO₂, permițând viteze de tăiere de 1,2–1,8 m/min pe aluminiu de 8 mm, cu rezultate fără scurgeri. Această performanță stimulează adoptarea lor în sectoarele HVAC, transport și energie regenerabilă.
Atunci când se lucrează cu materiale din cupru și alamă, acestea tind să reflecte înapoi aproximativ 95% din energia laser la acele lungimi de undă infraroșii, conform unor cercetări recente ale Institutului de Prelucrare cu Laser din 2023. Această reflexie creează probleme reale pentru componentele optice și face menținerea unor condiții stabile de procesare destul de dificilă. Alama adaugă un alt nivel de dificultate, deoarece atunci când este tăiată, componenta de zinc tinde să se evapore, ducând la tăieturi inconsistente cu margini neregulate și uneori chiar la formarea de micropuncte în material. Pentru a evita aceste probleme, majoritatea profesioniștilor se bazează pe setări laser pulsate combinate cu ajutorul gazului azot. Pulsurile ajută la o mai bună controlare a topirii, în timp ce azotul previne oxidarea, făcând întregul proces de tăiere mult mai previzibil și fiabil pentru producătorii care lucrează cu aceste metale dificile.
Laserii cu fibră reușesc astăzi să taie foi de cupru pur cu grosimea de până la 3 mm, atunci când funcționează la o putere de 1 kW sau mai mare, oferind o precizie de aproximativ 0,1 mm datorită tehnologiei moderne de control al fasciculului. Totuși, există un aspect important de menționat aici: aceste tăieturi durează cu 30–40% mai mult comparativ cu prelucrarea oțelului, deoarece cuprul conduce căldura extrem de eficient. Ceea ce face acest lucru posibil este lungimea de undă de 1,08 microni a laserului, care este absorbită de cupru în proporție de aproximativ 22%, fiind astfel de aproape trei ori mai eficientă comparativ cu laserii tradiționali CO2. Această îmbunătățire a deschis uși în fabricarea componentelor delicate, cum ar fi conductele electrice cu pereți subțiri și sistemele specializate de schimb termic, unde precizia este esențială.
Trei metode dovedite îmbunătățesc prelucrarea cuprului și a alamei:
Aceste metode reduc formarea de dross cu 62% și mențin viteze de tăiere până la 20 m/min pe țevi de bronz de 2 mm.
Cererea pentru piese precise din bronz a crescut cu aproape jumătate, conform ultimei ediții din 2023 a Global Industrial Cutting Survey, dar există încă unele provocări tehnice majore de depășit. Obținerea unor toleranțe foarte strânse, sub 0,2 mm, necesare pentru aplicații precum profile decorative, accesorii pentru marine, și echipamente medicale nu este posibilă ușor cu sistemele obișnuite de tăiere. Desigur, un laser cu fibră de 6 kW poate tăia bronz de 8 mm cu o precizie de aproximativ 0,25 grade, dar costul de funcționare a unei astfel de mașini este de aproximativ 180 USD pe oră. Un asemenea cost face ca majoritatea companiilor să le folosească doar atunci când este absolut necesar, fiind rezervate în general aplicațiilor aeronautice costisitoare sau instrumentației specializate unde precizia extremă este esențială.
Mașinile moderne de tăiat tuburi cu laser oferă o performanță diferită pentru materialele esențiale:
| Material | Grosime Maximă (Laser cu Fibră) | Calitatea Tăieturii | Considerente Cheie |
|---|---|---|---|
| Oțel inoxidabil | 25 mm | Excelent | Necesită gaz de asistență azotic |
| Oțel moale | 30 mm | Precizie Înaltă | Optimal cu oxigen de asistență |
| Aluminiu | 15 mm | Bun | Se recomandă acoperiri anti-reflectorizante |
| Cupru | 6 MM | Moderat | Lasere de putere mare (>6 kW) preferate |
| Alamă | 12 mm | Constant | Ajustările frecvenței pulsului sunt critice |
Oțelurile inoxidabile și oțelurile moi rămân cele mai prietenoase cu laserul, obținând în mod constant toleranțe sub ±0,1 mm. Aluminiul necesită viteze de tăiere cu 30% mai mari decât oțelul pentru a preveni formarea de zgură, iar reflectivitatea cuprului limitează succesul – doar 42% dintre producători raportează rezultate fiabile cu cupru pur, conform sondajelor din 2023 din domeniul prelucrării.
Industria aerospațială și sectorul medical utilizează din ce în ce mai mult lasere cu fibră pentru tăierea țevilor din titan cu grosimea până la 10 mm. Prelucrarea eficientă necesită:
Aliajele superioare pe bază de nichel, cum ar fi Inconel, înregistrează o creștere anuală de 19% în adoptarea tăierii cu laser, în special pentru componentele de evacuare la temperaturi înalte care necesită durabilitate până la 1.200°C.
Patru factori determină setările optime ale laserului:
Operatorii ar trebui să execute tăieturi de probă atunci când lucrează cu aliaje noi, deoarece o variație chiar și de 0,5% în compoziție poate modifica vitezele de tăiere cu 12–15%.
Tăierea cu laser depinde de modul în care materialele absorb și dispersează energia. Metalele precum oțelul inoxidabil și aluminiul au proprietăți termice distincte care afectează reacția lor la tăierea cu laser.
Laserle cu fibră oferă o viteză și eficiență superioară comparativ cu laserele CO2, în special pentru țevi subțiri, datorită lungimii de undă mai scurte și unei absorbții mai bune a energiei.
Laserii cu fibră pot tăia cuprul și alama cu anumite ajustări, cum ar fi setările laserului pulsatoriu, dar necesită mai multă putere și timp comparativ cu metalele mai moi.
Gazele de asistență, cum ar fi azotul și oxigenul, sunt utilizate pentru a îmbunătăți calitatea tăieturii, a preveni oxidarea și a crește eficiența, în funcție de material.
Da, laserii cu fibră sunt tot mai folosiți pentru tăierea aluminiului datorită eficienței lor, deși sunt necesare ajustări din cauza reflectivității și conductibilității termice a aluminiului.
Știri Populare